În fiecare an sfîrşitul lui Cireşar este marcat în Biserica Ortodoxă (şi nu numai) de praznicul Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul al cărui nume tradus din limba ebraică este pe măsură de semnificativ ca şi prezenţa Sa în filele Sinaxarului, acesta însemnînd "Domnul este binevoitor"... Momentul în discuţie este unul marcant deoarece, înafara faptului că Sf. Ioan Botezătorul face legătura cu Noul Testament, fiind ultimul mare Profet al Vechiului Testament, cel prăznuit pe 24 Iunie este Înaintemergătorul Domnului, astfel că, alături de venirea pe lume a Pruncului Iisus, acest eveniment reprezintă un reper esenţial al Bisericii, venirea în lumea aceasta plină de păcate a celui care a spus că "Răul trebuie tăiat de la rădăcină", mai ales în vremurile pe care le trăim, fiind la fel precum farul călăuzitor pe vreme de furtună. Deloc întîmplător, dat fiind locul şi rolul acestui mare sfînt în evoluţia Bisericii, şase sunt sărbătorile care-I sunt dedicate, după cum urmează: zămislirea - 23 septembrie; naşterea - 24 iunie; soborul - 7 ianuarie; tăierea capului - 29 august; prima şi a doua aflare a capului - 24 februarie, respectiv a treia aflare a capului, pe 25 mai. O sărbătoare care coincide ca dată, este şi cea a Sînzienelor, care-şi are rădăcinile în ritualurile păgîne legate de fertilitate, cel mai probabil denumirea fiind preluată de la Sancta Diana, binecunoscuta zeiţă a vînătorii... Legat de această dată, mai ales de sărbătoarea religioasă, este ştiut faptul că mulţi dintre rîvnitorii întru cele sfinte din parohia noastră participă la cel mai mare pelerinaj de vară, la Suceava, la moaştele Sf. Ioan Cel Nou care au fost aduse în fosta capitală voievodală a Moldovei în anul 1402 de către Domnul Ţării, Alexandru cel Bun, de numele căruia se leagă şi ctitoria Catedralei episcopale a Romanului...
